,,Ori te poartă cum ţi-i vorba, ori vorbeşte cum ţi-i portul”

În ultimii ani, ia și-a recâștigat popularitatea de pe vremea regalității, când reginele Elisabeta și Maria o îmbrăcau cu bucurie. Prin contribuția reginei Elisabeta, nu doar ia ajunge să fie prețuită, ci vorbim și de o înflorire culturală generală. Ne referim aici la muzica lui Enescu și la scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Caragiale căci regina a fost un susținător constant al artiștilor și scriitorilor din vremea sa. Își alesese pseudonimul de Carmen Sylva, iar așa versul îi putea zburda liber sub condei, sub atenta îndrumare a marelui poet Vasile Alecsandri.

Tot în această perioadă, Bucureștiu asistă și la o renaștere arhitecturală nu doar a Bucureștiului, ci și a orașelor natale sau a comunelor în care oamenii politici ai vremii își aveau moșiile.

Revenind la ie, aceasta se dorea a fi o încununare a tuturor eforturilor, căci după ce România făcuse salturi economice și de ordin cultural, se cuvenea ca și portul româncelor să-și recâștige drepturile:

<<Fiecare popor în procesul formării şi a urmării sale istorice s-a identifcat cu un anumit ansamblu vestimentar. Maxima „Ori te poartă cum ţi-i vorba, ori vorbeşte cum ţi-i portul” a apărut din necesitatea de a respecta sincretismul culturii populare, a apăra distincţiile culturale. Purtat în zile de sărbătoare şi în condiţii cotidiene, având mai multe variante locale şi un tipar unitar, vestimentaţia este un fapt cultural universal şi în acelaşi timp o marcă a identităţii culturale. Sinteză a modului de viaţă, istoriei şi viziunii asupra lumii, costând dintr-un ansamblu de piese şi reguli de combinare a acestora…>>

Astăzi, ia reprezintă prilejul întoarcerii la vremurile demne de atunci, din perioada interbelică. Chiar dacă s-a încercat o dezrădăcinare a românilor atunci (în vremea comunistă), oamenii au păstrat în suflete bucuria portului iei. Astăzi, când în sfârșit se pot bucura de libertate, românii și româncele au început să organizeze sărbători în cinstea tradiționalului port românesc.

La Bordei, restaurant cu specific dacic
La Bordei, restaurant cu specific dacic

O astfel de sărbătoare a fost cea organizată de restaurantul La Bordei și Atelierul de creație by Ionela Bran, pe 23 iunie 2017. Cu acest prilej, Restaurantul La Bordei a găzduit o expoziția de costume populare românești și un atelier de coasere a iei. Plăcerile spirituale au fost completate de bucatele restaurantului cu specific dacic: ,,Limba Perpeliță ca la Sucidava”, ,,Impanat de Tarabostes”, ,,Rață pa Varză” însoție de un pahar de vin rose.

Text realizat de Raluca Dumitrana